Animale deosebite - Pradatorul ascuns

Pantera (sau leopardul) este cea mai raspandita dintre toate felinele mari. Succesul in evolutie il datoreaza faptului ca se adapteaza foarte bine la diferiate conditii de mediu si de hrana. Este in animal elegant. Corpul sau zvelt este acoperit de un par lucios, impodobit cu rozete, pete sub forma de discuri. Pantera neagra nu este o specie aparte, ci doar o varianta de culoare, corpul fiind de asemenea acoperit cu pete sub forma de rozete, dar acestea nu prea se observa.
Este raspandita mai ales in Asia de sud-est, unde se confunda foarte bine cu vegetatia de sol abundenta din paduri. Este foarte greu de gasit. Atat femela cat si masculul sunt ucigasi inascuti si consuma o hrana mult mai variata dacat restul felinelor - printre altele gazele, sacali, struti, facoceri ba chiar si testoase. Se odihneste cu placere printre crengile unor copaci inalti sau in locurile mai retrase ale padurilor, unde isi poate efectua toaleta in liniste.
Pantera de zapada traieste in regiunile cu climat rece, la 3.000-4.000 metri deasupra nivelului marii, dar in timpul iernii coboara putin mai jos. Vaneaza noaptea, in special mamiferele mai mici decat iepurele, dar si mai mari decat gazelele. Talpile mari, membrele anterioare scurte, precum si musculatura toracica puternica o ajuta la efectuarea salturilor de pe o stanca pe alta. Coada lunga o ajuta la pastrarea echilibrului.

Jaguarul este foarte rar si duce o viata ascunsa. Indrageste padurile mangrove ale Americii Centrale si de Sud. Corpul este robust, puternic, coloritul asemanator cu cel al panterei si, la fel ca aceasta, este un vanator desavarsit. Nu este suficient de rezistent pentru a putea goni prada pe o distanta mai mare, succesul lui consta mai mult in rabdare si forta.
Se hraneste cu animale care traiesc in padurile mangrove, cum ar fi lenesul sau porcul de mare. Musculatura jaguarului este deosebit de profunda. Maxilarele puternice si relativ scurte penetreaza cu usurinta tesuturile, zdrobeste si mesteca foare bine oasele si restul tesuturilor vii. Vaneaza de obicei noaptea, la fel ca si celelalte feline mari. Strabate mai multi kilometri pentru a gasi hrana, urmarindu-si victima chiar si in apa. Uneori consuma peste si testoase.

Ghepardul este cel mai rapid mamifer terestru. De obicei alearga cu o viteza de 80 kilometri pe ora dupa gazele si antilope, dar, daca este necesar, poate atinge 110 kilometri pe ora, pe distanta scurta. Daca prada reuseste sa obtina un avantaj de cca 20 secunde, ghepardul renunta la ea. Daca isi ajunge din urma victima, sare la ea si o impiedica.
In cazul animalelor mai mari, aplica o lovitura rapida cu picioarele din fata in zona fesei sau in flanc. Cand victima a ajuns la sol, o imobilizeaza si ii infige ghearele in gat; in final o transeaza si o mananca pe loc.