Mausoleul din Halicarnas

Intre tinuturile Asiei Mici de pe tarmul mariii Egee care au primit o numeroasa colonizare greceasca, Caria ocupa un loc foarte important.

La scurta vreme dupa ce Caria a trecut sub stapanire persana, conducerea a fost preluata de Mausol, care a domnit intre anii 377-353 i.Hr.

Mausol, in calitate de guvernator al unei regiuni regale din imperiul persan, a mostenit tronul de la tatal sau, dar s-a debarasat repede de suprematia persana si a domnit ca si rege independent. Mausol a fost casatorit cu sora sa, celebra Artemisa, care i-a urmat la tron dupa moartea sa.

In timpul lui Mausol, capitala a fost mutata la Halicarnas, din cauza pozitiei sale defensive. Au fost atrasi aici numerosi oameni de stiinta, constructori, artisti, poeti, care au contribuit prin talentul lor la cresterea renumelui cetatii.

Cum puterea domnitorului crestea cu trecerea anilor, Mausol a hotarat construirea unui monument funeral pentru sine si pentru sotia sa. Intentia sa a fost aceea de a crea un monument grandios, somptuos, care sa aminteasca lumii intregi si posteritatii, bogatia si puterea de care se bucurase in timpul vietii cuplul regal.

Mormantul lui Mausol, sau Mausoleul, a fost construit in decurs de patru ani (353-349 i.e.n). dar Mausol a murit inainte de a se finaliza monumentul, astfel ca vaduva sa a preluat conducerea lucrarilor de constructie.

In urma sapaturilor arheologice, s-a constatat faptul ca Mausoleul era inconjurat de o explanada patrata cu latura de 103 m; avea forma dreptunghiulara si era placat cu marmura alba, in partea superioara. Cladirea avea 36 de coloane ionice, din care 8 pe latura mica si 10 pe latura mare, iar intre coloane erau plasate statui care reprezentau fie figuri omenesti, fie animale.

In cadrul monumentului se gaseau statuile lui Mausol si a Artemisei, in picioare, avand aproximativ 3 m inaltime.

De asemenea, au existat si 3 frize sculptate, insa amplasamentul lor nu se cunoaste. Una dintre frize infatisaza o lupta intre razboinici si centauri, iar faptul ca e mai putin finisata decat celelalte doua ne-ar putea indica amplasarea ei in partea de sus a edificiului, mai departe de ochii privitorului. O alta friza infatisa o cursa de care, fiind lucrata perfect, in timp ce o a treia friza reprezenta lupta grecilor cu amazoanele. Dintre toate, aceasta a treia friza, care este si cea mai ingusta, s-a conservat cel mai bine. Frizele impresioneaza prin dinamismul si senzatia de miscare continua creata, dar si prin frumusetea personajelor. Potrivit obiceilui grecesc, toate aceste frize, au fost la origine pictate in diferite culori : fondul albastru, pielea roza, haine albe, verzi sau aurii.

Urnele din aur cu ramasitele pamantesti ale perechii regale au fost asezate in camera mortuara, aceasta camera fiind pazita de un sir de lei de piatra. Peste baza solida, construita din piatra, se ridica o constructie care seamana cu templele grecesti, inconjurata de coloane si statui.

In 1402 un puternic cutremur de pamant a distrus Mausoleul. Din pietrele ramase, membrii Ordinului Cavalerilor Sfantului Ioan, au construit o cetate ampla in apropiere. Cavalerii au descoperit si camera mortuara a lui Mausol si a Artemisei, dar au fost nevoiti sa se retraga pentru ca incepuse sa se inopteze. A doua zi, cand s-au intors la sarcofag, acesta era deschis si pradat.

Sapaturile arheologice incepute in secolele XVIII – XIX au adus la lumina fundatiile cladirii, dar si cateva statui si sculpturi care nu fusesera distruse sau furate. Printre obiectele descoperite au fost si statuile infatisandu-i pe Mausol si pe sotia sa, Artemisa, statui care din anul 1857 au fost transportate la British Museum, unde pot fi admirate si astazi.